 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
Prima Pagina
Editorial
Politica I
Politica II
Politica III
Politica IV
Mapamond
Luate din viata
Curierul economic
Lecturi
Musical Express
Sport
|
|
| Mapamond |
| ||||||
| Sistemul electoral american pe scurt |
| Politicienii americani spun ca felul in care isi aleg presedintele este cel mai deschis si cel mai democratic din lume. Dar pentru un strain poate fi si cel mai greu de inteles. Cursa electorala se intinde in unele tari de-a lungul citorva saptamini, dar in Statele Unite candidatii la presedintie participa la un adevarat maraton presarat cu alegeri primare, conventii de partid si incheiat cu colegiul electoral. 1. Alegerile primare Alegerile primare sint primul pas in alegerea candidatului din partea unui partid. In majoritatea tarilor lumii partidele numesc un singur candidat. In Statele Unite insa votantii care isi declara sprijinul pentru un partid sau altul aleg candidatul dintr-o lista. Alegerile primare incep in luna ianuarie. Candidatii se intrec intre ei pentru a obtine nominalizarea din partea partidului. Selectia finala are loc la convetia nationala a partidului respectiv care se desfasoara vara. Alegerile pentru presedintele Statelor Unite au loc intotdeauna in noiembrie. In cadrul alegerilor primare votantii ii aleg pe delegatii la conventia partidului. In majoritatea cazurilor delegatii si-au exprimat deja sprijinul pentru un candidat. Candidatul care obtine majoritatea voturilor exprimate de delegati devine reprezentantul partidului in alegerile prezidentiale. Unele state cum ar fi Iowa nu organizeaza alegeri primare ci folosesc un sistem mai complex in care delegatii sint selectati in mai multe etape. 2. Conventia Conventiile partidelor sint unul dintre cele mai importante evenimente in politica americana. Fiecare stat soseste la conventie cu propriii delegati si pancarte aratind candidatul la presedintie pe care il sustin. Delegatii fiecarui stat il aleg, doar formal, pe cistigatorul cursei care devine astfel candidat la presedintie. In final cistiga candidatul cu cei mai multi delegati si in mod firesc el obtine si sprijinul rivalilor sai din partid. El isi alege apoi un partener candidat pentru functia de vicepresedinte. 3. Campania electorala Candidatii la presedintie se pregatesc intens pentru ultima faza a campaniei. Politicile sint ajustate tinind seama de multe ori si de dorintele simpatizantilor candidatilor eliminati din cursa. Aceasta faza a campaniei este mai scurta decit cea pentru alegerile primare. Se fac cheltuieli mari in special cu publicitatea la televiziune si in mod normal au loc dezbateri televizate intre candidatii la presedintie. 4. Ziua alegerilor Alegerile pentru presedintele american sint intotdeuna tinute in prima zi de marti din intervalul 2-8 noiembrie. Milioane de oameni merg la urne pentru a-si alege presedintele. Voturile sint numarate si un rezultat partial este cunoscut la 12 ore de la inchiderea urnelor. Dupa numararea voturilor procesul se muta la colegiul electoral. Fiecare stat are un numar diferit de electori. Numarul acestora reflecta reprezentarea respectivului stat in Congres. Candidatul desemnat cistigator intr-un stat cistiga si toate voturile electorilor respectivului stat. Ceilalti candidati nu primesc nici un vot, cu exceptia statelor Nebraska si Maine care dau voturi si candidatilor cu procente importante in votul popular. Odata ce un candidat are majoritatea in toate statele, in mintea populatiei alegerile s-au terminat. Dar de fapt colegiul electoral se reuneste si voteaza presedintele. Membrii colegiului nu sint obligati legal sa voteze pentru candidatul desemnat cistigator sau in functie de alegerea facuta de partidul din care fac parte, dar se intimpla foarte rar ca votul lor sa fie altul. Voturile colegiului elector sint formal numarate in fata Congresului in luna ianuarie. |
| Ossama ben Laden se afla in Afganistan |
| Unitatile pakistaneze au declansat o vasta operatie de "curatire" la granita cu Afganistanul, in vreme ce trupele americane pregatesc actiuni ofensive de amploare impotriva ramasitelor fortelor talibane Intr-un moment de relativa acalmie pe plan international, saptaminalul londonez Sunday Expres a lansat o bomba de presa care a trezit din amortire redactiile din intreaga lume, generind o avalansa de speculatii. Citind o sursa a Partidului Republican din SUA, apropiata de Casa Alba si de Pentagon, publicatia britanica a relatat ca Ossama ben Laden a fost localizat, de catre unitatile speciale americane si britanice, intr-o zona muntoasa din nord-vestul Pakistanului, la granita cu Afganistanul. Alaturi de el s-ar afla liderul talibanilor, mullahul Mohammed Omar, impreuna cu 50 de garzi inarmate - toti acestia fiind "incoltiti" si nemaiavind "nici o sansa de scapare". Localizarea s-ar fi facut ca urmare atit a informatiilor primite din teren de la agentii CIA, cit si a analizei imaginilor de fundal ale ultimei casete in care apare ben Laden, identificindu-se cu precizie zona unde au fost luate aceste imagini. Pe baza acestor informatii, s-au infiltrat in zona echipe ale unitatilor speciale, care au confirmat prezenta celui mai cautat terorist al planetei, zona fiind, in prezent, supravegheata cu ajutorul unui satelit geostationar. Surse oficiale ale Pentagonului au refuzat sa confirme sau sa infirme stirea, dar seful statului major unit al fortelor armate americane, gen. Richard Meyers, a declarat ca prinderea si neutralizarea lui ben Laden constituie o inalta prioritate a acestor forte. Cu numai citeva zile inainte, comandantul trupelor americane din Afganistan, gen. David Barno, a comunicat ziaristilor ca este in pregatire o importanta ofensiva impotriva ramasitelor fortelor Al-Qaida si talibane si ca "nisipul din clepsidra se scurge cu repeziciune". Pe de alta parte, potrivit CNN, unitati armate pakistaneze au lansat o vasta operatie de "curatire" la granita cu Afganistanul, exact in zona unde se presupune ca s-ar afla ben Laden. In ce masura se poate pune baza pe toate aceste relatari? Si cind au aparut primele informatii despre capturarea lui Saddam Hussein acestea au fost primite cu scepticism, pentru ca apoi sa se confirme. |
| Arnold viseaza la Casa Alba |
| El crede ca actuala Constitutie ar trebui modificata, pentru a permite persoanelor care au cetatenie de peste 20 de ani - cum e cazul lui - sa candideze la presedintia Statelor Unite Visurile de preamarire ale fostului Mister Univers ajuns guvernator de California tintesc acum chiar Casa Alba. In primul sau talk-show in calitate de guvernator, Arnold Schwarzenegger a propus ca orice persoana care detine cetatenia americana de mai mult de 20 de ani - cum este si cazul sau - sa poata candida la presedintia Statelor Unite, ceea ce inseamna modificarea Constitutiei SUA. "Priviti la contributia pe care au avut-o oameni ca Henry Kissinger sau Madeleine Albright", a declarat Arnie, referindu-se la cei doi fosti secretari de stat nascuti in Europa. Intrebat de moderatorul de la NBC daca ia in calcul o viitoare candidatura pentru Casa Alba, Schwarzenegger a dat-o la-ntors, sustinind ca este prea ocupat cu problemele Californiei pentru a se gindi la asa ceva. "Nu am nici o idee, nu m-am gindit deloc la asta", a declarat actorul nascut in Austria, care a obtinut cetatenia americana in 1983. In schimb, militantul in favoarea ecologiei si a drepturilor consumatorilor Ralph Nader, care va implini in aceasta luna 70 de ani, a luat deja decizia de a candida din nou pentru presedintia Statelor Unite, la alegerile din noiembrie. In urma cu patru ani, Partidul Democrat l-a acuzat pe Nader ca a furat voturile candidatului lor, Al Gore, facilitind victoria lui George Bush. Istorie care s-ar putea repeta in acest an, pentru ca, desi Nader nu va putea obtine decit 2-3 procente, ca si in 2000, acestea vor proveni din tabara sustinatorilor candidatului democrat, indiferent care va fi acesta. |
| UE ameninta Rusia cu sanctiuni |
| Uniunea Europeana a amenintat Rusia, printr-o declaratie comuna a ministrilor de externe, adoptata luni, cu un "impact serios" asupra relatiilor lor, daca Moscova va continua sa refuze extinderea acordurilor de parteneriat cu UE, la viitori zece noi membri. Documentul aprobat de ministrii europeni cere Rusiei sa reinnoiasca acordurile, care "trebuie sa fie aplicate Uniunii Europene cu 25 de membri, fara conditii prealabile sau diferente, pina la 1 mai 2004". Folosind cel mai dur limbaj de la caderea comunismului, textul il avertizeaza pe Vladimir Putin ca orice incercare de a dicta declaratiile altor state va avea "un impact serios asupra relatiilor" dintre cele doua puteri. Un diplomat european a interpretat expresia "impact serios" ca reprezentind "o amenintare cu sanctiuni". Uniunea Europeana a semnat acordul cu Rusia in decembrie 1997, stabilind cadrul politic, economic si comercial al relatiilor pentru urmatorii 10 ani. Insa, in acest moment acordul trebuie adaptat la noua structura a UE, care va primi la sinul sau opt dintre fostii sateliti sovietici, plus Cipru si Malta. In schimbul acestei concesii, Moscova cere ca cetatenii rusi sa poata avea dreptul de a circula fara vize. Kremlinul vrea si avantaje in domeniul comertului, pentru ca se teme ca va pierde milioane de dolari platind mai mult pentru comertul cu fostele sale aliate, dupa ce acestea vor deveni membre UE. Uniunea Europeana insista insa ca reinnoirea acordurilor este doar o formalitate legala, iar declaratia adoptata luni e o expresie a faptului ca iritarea provocata de incapatinarea Rusiei a atins un nivel critic. |
 tm@dnt.md |
 Sign Guestbook |
 View Guestbook |
|
. |
| Visitors: 05479 |